Proiecte de case.Proiecte gata.Case din lemn.Expertiza.Design 3d.Animatie arhitecturala.Proiecte case.Casa cu parter.Casa cu mansarda.Casa cu etaj.Constructii casa.Servicii de constructie.Proiectari si Constructii Moldova. Companie de Constructie Moldova.Constructii si reparatii

Betonare si gofraj

Betonare si gofraj


Odata cu serviciilor propriuzise de betonare si gofraj aducem si tehnologii noi in domeniul manipularii betoanelor

Ne propunem sa devenim lideri de calitate la nivelul manipularii betoanelor si gofrajelor pentru betoane

 

În pregătirea lucrărilor de betonare, specialiștii trebuie să urmărească îndeplinirea unor condiții precum asigurarea aclimatizării materialelor la punctul de lucru, verificarea condițiilor de mediu și furnizarea materialele necesare întreținerii utilajelor de lucru. Personalul de execuție Asfaltări-București este deosebit de competent și instruit să repecte reglementările și normele în vigoare de protecție a muncii. Forța de muncă asistă întreg procesul în:

  • pregătirea turnării betonului
  • betonarea propriu-zisă
  • tratarea betonului după turnare

In afara de aceasta respectam toate normele si cerintele armarii, formarii acesteia, coaserii, sudarii tratarii

Gofrajele noastre la planseie si coloane se fac in forme speciale din membrana din plastic si cauciuc asa incit suprafata finita e aproape de perfecta, ramine doar sa aplicam beton-contact si sa aplicam straturile necesare de finisare

Cite ceva din tehnologia betonarii la www.proiectari.md

  1. Cofraje fixe

Stilpii, arcele si grinzile canal se betoneaza în cofraje fixe, alca­tuite din panouri demontabile. Montarea cofrajelor fixe, a arma­turilor si turnarea betonului din grinda canal si din stalpisori de sustinere a grinzii  se face dupa deplasarea cofrajului mobil în panoul urmator.

In perioada dintre decofrarea placii si a grinzii rebord si betonarea grinzii canal si a stalpisorilor de sustinere a grinzii rebord, acestea se sustin, obisnuit, cu o grinda cu zabrele din scanduri batute în cuie, rezemata pe arce. Dupa întarirea betonului din grinda canal, grinda de sustinere se îndeparteaza.

  1. Turnarea betonului

înainte de prima betonare a placii, astereala cofrajului rulant se unge cu ulei mineral. Dupa decofrare, astereala se curata cu perii de sarma, se matura si se unge, cu perii, cu o solutie formata din 12 1 apa, 2 kg silicat de sodiu lichid, 2 kg sapun industrial, 1 kg ulei mineral si 0,5 kg var pasta.

Betoniera se amplaseaza în dreptul boburilor, care sunt asezate în fata cofrajului rulant . Odata cu deplasarea cofrajului se deplaseaza si bobul si betoniera. Boburile sunt sprijinite pe doua vagonete decovil.

Betonarea se face în ordinea urmatoare: stalpii din fata cofrajului rulant (cei din spate au fost turnati înainte), grinda canal din panoul precedent si stalpisori de peste ea, arcele si stalpii încli­nati ai cadrelor, precum si placa din panoul cofrajului rulant.pe cofraj si ancorata de turnul bobului; latimea ei trebuie sa fie de 2.20—2,30 m pentru a se putea circula cu tomberoanele. Plat­forma intermediara reazema pe cofrajul grinzii canal si pe cofrajul placii.

Betonul este ridicat cu bobul pe platforma superioara si prin jgheab ajunge pe platforma intermediara; de pe aceasta platforma este turnat în cofrajul grinzii canal. Latimea grinzii canal este în mod obisnuit de 18—20 cm, astfel încît betonul poate fi com­pactat eu acelasi vibrator interior ca si stîlpii. Arcele, formînd riglele cadrelor si stîlpii înclinati, se betoneaza de pe platforma superioara, folosindu-se si jgheaburile si platforma intermediara; în zonele cu înclinare mai mare a riglei este necesar sa se foloseasca si contra- cofraje ca sa nu curga be­tonul. Compactarea se face eu vibratoare de interior.

Placa se betoneaza de la partea inferioara spre cea superioara; în zonele cu în­clinare mare sînt necesare si aici contracofraje; compacta­rea betonului se face manual sau cu vibratoare placa. Este preferabil însa ca betonarea placii sa se faca prin torcretare, în acest caz nemaifiind nevoie de contracofraje si nici de o alta compactare.

Pentru circulatia între partea superioara si cea in­ferioara a cofrajului se folo­sesc scari curbe, fixate între platforma superioara si cea inferioara.

în cazul betonarii pe timp friguros, betonul se poate încalzi folosind aburirea cu ajutorul unei camasi de abur. Realizarea spatiului închis pentru aburire se face prin exe­cutarea unei astereli suplimentare din dulapi cu lamba si uluc (ca sa se încheie bine) batuti în cuie la partea inferioara a romanatelor eventual si prin panouri de scanduri acoperite cu carton asfaltat asezate peste betonul turnat (daca este necesara si aburirea fetii superioare a placii: în acest din urma caz în beton se lasa gauri de 3 m distanta, prin care sa patrunda este sub 0° este necesar sa se încalzeasca

  1. Tratarea betonului dupa turnare

Compozitiile granulometrice ale nisipului folosit la mortare, în functie de dimensiunea maxima a granulelor, sunt:

Nisip 0—3 mm: pentru 0,2 mm între 6 ?i 20%, pentru 1 mm între 60 si 75%, iar pentru 3 mm 100%

Nisip 0—5 mm: pentru 0,2 mm între 4 ?i 18%, pentru 1 mm între 40 si 55%, pentru 3 mm între 60 si 75%, iar pentru 5 mm 100%

Nisip 0—7 mm: pentru 0,2 mm între 2 ?i 15%, pentru 1 mm între 20 si 40%, pentru 3 mm între 56 si 72%, iar pen­tru 7 mm 100%

Compozitiile granulometrice ale agregatelor pentru betoane, în functie de dimensiunea maxima a granulelor, sînt:

Agregate 0—10 mm: pentru 0,2 mm între 2 si 6%, pentru 1 mm intre 12 si 24%, pentru 3 mm între 23 si 36%, pen­tru 5 mm între 40 si 55%, pentru 10 mm 100%

Agregate 0—16 mm: pentru 0,2 mm între 2 si 6%, pentru 1 mm între 12 si 24%, pentru 3 mm între 23 si 36%, pentru 7 mm între’ 40 si 55%, iar pentru 16 mm 100%

Agregate 0—31 mm: pentru 0,2 între 1 si 4%, pentru 1 mm între 7 si 17%, pentru 3 mm între 18 si 26<>/o, pentru 7 mm între 35 si 45%, pentru 16 mm între 55 si 75o/0, • iar pentru 31 mm 100%

Sorturile granulare în care se folosesc agregatele pentru torcretare sunt:

[ Agregate 0—10 mm: 0/3 mm; 3/5 mm; 5/10 mm sI Agregate 0—16 mm: 0/3 mm; 3/7 mm; 7/16 mm 1 Agregate0—31 mm: 0/3 mm; 3/7 mm; 7/16 mm; 16/31 mm

c. Compozitia betoanelor. Compozitia betonului se stabileste ti-nand seama de marca betonului si a cimentului, de conditii de im­permeabilitate, granulozitatea agregatelor etc.

Determinarea compozitiei betonului consta în stabilirea compo­zitiei granulometrice si a dozarii agregatelor si a cimentului; doza­rea apei nu se stabileste initial, ea se face experimental, astfel încat sa rezulte un beton omogen si aderent pe suprafata suport.

Dozajul de ciment variaza în functie de marca cimentului folosit,, de dimensiunea maxima a agregatelor si de marca necesara a be­tonului, între 300 si 700 kg ciment/m3 beton.

Proportia de agregate se stabileste tinand seama de densitatea be­tonului, dozajul de ciment si proportia de apa prezumata.

Verificarea experimentala a compozitiei astfel determinata se face pe baza de încercari preliminare.

d. Compozitia mortarelor. Dozajul de ciment este in functie de aceeasi factori ca si la betoane si variaza pentru mortare de marca b200 pana la b500, între 400 si 750 kg ciment/m3 mortar.

Proportia de agregate se face, la fel ca la beton, plecandu-se de la o densitate aparenta a mortarului de circa 2 000 kg/m3 mortar.

e. Procedee de torcretare. Exista doua procedee de torcretare în functie de modul de preparare al amestecului de beton si anume: torcretarea umeda si torcretarea uscata.

1)   Torcretare umeda: în acest caz, amestecul de agregate ciment si apa se prepara într-un malaxor si se trimite cu presiune, printrun furtun, la locul de punere în opera. Acest procedeu de torcre­tare are o utilizare restransa.

2) Torcretare uscata: în acest caz, se prepara un amestec numai de agregate cu umiditatea lor naturala si de ciment. Acesta este adus la locul de punere în lucrare cu, ajutorul aerului sub presiune si este apoi împroscat pe locul de betonat, de un injector în care vine si apa necesara. Apa este adusa la injector printr-un furtun, debitul fiind reglat de un robinet . In acest mod, ames­tecul de agregate ciment si apa se face chiar în momentul proiec­tarii lui pe suprafata de betonat. Agregatele trebuie sa aiba o umi­ditate de 5—6°/o (umiditatea lor naturala). Daca agregatele ar fi mai umede, nu ar putea sa treaca prin duza injectorului, iar daca ar li mai uscate, nu s-ar putea umezi suficient în timpul scurt cat se face contactul cu apa.

In principiu, o instalatie de torcretare se compune din aparatul de torcretare propriu-zis , un compresor de aer un rezervor de presiune pentru apa, un filtru de aer, un injector cu duza si furtunuri de presiune pentru legatura intre diferitele parti ale instalatiei.

Aparatul de torcretat are doua camere suprapuse, montate pe un sasiu cu doua roti. In camera superioara se introduce amestecul uscat de agregate si ciment, care trece apoi în camera inferioara de lucru. Scopul celor doua camere este sa asigure un lucru continuu al instalatiei. Cele doua camere sunt închise ermetic de catre doua. Furtunul de presiune are diametrul de 2,5—3,5 cm pentru mor­tare si de 4—5 cm pentru betoane, iar presiunea aerului trebuie sa fie de 3,5—4,5 kgf/cmr pentru mortare si 5—6 kgf/cm2 pentru be­toane, iar capacitatea compresorului de 8—12 m3/min pentru mor­tare si 15—25 m3/min pentru betoane.

Amestecul uscat de agregate si ciment se poate face întai pe o platforma de scânduri, sau intr-un malaxor, apoi este introdus în camera superioara a aparatului de torcretat, unde este amestecat din nou cu ajutorul unor palete, este trecut în camera inferioara de instalatie pentru torcretarea faetonului:

compresor de sarja — filtru de aer; 3 — rezervor de pre­siune pentru apa; 4 — aparat de torcretat; 5 — duza injectorului.

unde este suflat de aerul comprimat, prin furtunuri de presiune, la locul de destinatie. Transportul amestecului se poate face la dis­tante mari (peste 300 m) si la înaltimi mari (peste 100 m) — cu un consum mic de forta.

3)  Conditii tehnologice pentru efectuarea torcretarii: pentru pre­pararea amestecului uscat de agregate si ciment este recomandabila folosirea malaxoarelor cu amestecare fortata. Zilnic malaxorul tre­buie controlat si curatat de resturile de materiale depuse pe pereti . Compresoarele trebuie sa dea un flux de aer continuu, uniform si fara pulsatii. In cazul în care compresorul nu realizeaza aceasta conditie, este necesara folosirea unui rezervor tampon, montat între compresor si aparatul de torcretat.

Aparatul de torcretat trebuie sa aiba un filtru de aer care sa absoarba uleiul si impuritatile din aerul comprimat trimis de com­presor.                                          ‘

Suprafata pe care se aplica betonul torcretat trebuie sa fie curatata umeda, iar cofrajul rigid, pentru a nu se misca sau deforma în timpul torcretarii. Daca suprafata suport este din beton, aceasta trebuie pregatita în prealabil prin sablare, buciardare, sau spituire (sablarea se poate face tot cu aparatul de torcretat); urmeaza curatirea prin suflare cu aer comprimat si la urma spalarea cu apa sub presiune.

Amestecul de beton este proiectat cu viteza mare, perpendicular pe suprafata care se torcreteaza de la o distanta de circa 1 m. în primul moment granulele agregatelor ricoseaza de pe suprafata, apoi se formeaza un strat subtire de mortar care retine granulele agre­gatelor, începând sa se formeze betonul. Prin torcretare se pierde circa 30% din material pe suprafetele orizontale si circa 20% pe cele orizontale (acest material nu mai poate fi reutilizat la torcre­tare).

Pentru straturi de mortar pana la 1,5 cm grosime si de beton pana la 3 cm grosime, torcretarea se poate face înitr-un singur strat; pen­tru grosimi mai mari, torcretarea se aplica în mai multe straturi cu grosimea de 1 cm la mortar si 3 cm la beton.

Durata de timp minima între aplicarea unui strat si a stratului urmator eslte determinata de conditia ca materialul din primul strat sa se întareasca suficient, ca sa nu fie desprins la aplicarea stratului urmator. Durata maxima nu trebuie sa fie mai mare decît sfârsitul timpului de priza a cimentului, pentru ca sa nu devina necesara o noua pregatire a suprafetei.

Dupa terminarea lucrului, aparatul de torcretare se goleste si se curata. Conductele se curata prin spalarea cu apa sub presiune. Duza se demonteaza, se spala, eliminîndu-se complet materialul ade­rent; orificiile prin care iese apa se curata si se desfunda cu sarma dar usor pentru a nu se largi gaurile.

Echipa de lucru. Echipa de torcretare se compune din seful de echipa, muncitorul de la duza, muncitorul ajutator la conducta de cauciuc, muncitorul de la instalatia de torcretare, muncitorul

ajutator la instalatie si echipa de pregatit materialul uscat, muncitori în functie de amploarea lucrarii). La lucrarile la care nu se cere o continuitate a lucrului, pregatirea materialului poate ii efectuata tot de catre echipa care face torcretarea,in intervalul dintre doua operatii de torcretare.

 Conditii tehnologice de aplicare a torcretarii. Materialele com­ponente uscate, dozate gravimetric, se introduc in malaxor si se amesteca 2—3 min. La începerea (sau la reluarea) operatiei de tocretare se face reglarea consistentei amestecului prin proiectarea pe un panou de control; numai dupa reglarea proportiei optime.

Pentru reducerea în cat mai mare masura a pierderilor de ma­terial prin ricosarea pe suprafata de torcretat, este bine ca jetul de SS X fie mentinut. perpendicular_ pe suprafata tanta de  la suprafata sa fie intre 0,50 si 1,50 m, in functie si X presiunea jetului L in mod obisnuit distanta este de 1,00 m. Torcretarea se face printr-o miscare circulara, lenta, a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata supoite  sau departata de suprafata pana cand se obtine calitatea optima. Muncitorul de la duza trebuie sa aiba grija ca materialul inproscat sa fie omogen.

Daca betonul este armat, torcretarea trebuie facuta sub un unghi de circa 75° fata de suprafata pentru ca materialul sa intre si sub armaturi.

Pentru ca sa se realizeze efectiv grosimea de beton prevazuta, se folosesc martori rigizi de grosimea respectiva pana la care se face betonarea.

Prelucrarea si tratarea ulterioara a elementelor torecretate.

In general, la mortarele si betoanele aplicate prin torcretare nu se face o finisare a suprafetei pentru a nu deteriora structura materia­lului înca proaspat si aderenta lui cu suprafata suport.sau metal. Nivelarea asperitatilor rezultate din torcretare se mai poate face si prin aplicarea manuala a unui strat de mortar de ciment cu ni­sip fin (ide 3—4 mm dimensiune maxima), driscuit. Aplicarea aces­tui strat se poate face dupa cel putin .3/4 h de la terminarea tocretarii.

Prin uscarea rapida a straturilor subtiri de beton sau mortar toreretat, dispare o parte din apa necesara prizei cimentului, scazndule rezistenta. Din aceasta cauza este necesar ca înainte de tor­cretare suprafata suport sa fie udata din abundenta.

Pentru reducerea contractiilor si evitarea fisurari suprafetele torcretate trebuie mentinute umede timp de cel putin 1o zile.

Daca dupa terminarea torcretarii temperatura exterioara scade sub 4-5°C se iau masuri de protectie prin acoperirea cu prelate si încalzirea soatiului la peste +59C timp de cel pu?in 7 zile.

Proprietatile betonului si mortarului toreretat. Din cauza com­primarii betonului si mortarului produsa de fortare proiectare a materialului si din cauza proportiei mai mici de apa de amestecare, întarirea lor este mult mai rapida (rezistenta betonului la o saptamana este egala cu cea de la 3 saptamani a aceluiasi material executat în conditii obisnuite).

Betonul si mortarul toreretat adera pe multe materiale stoca, metal, zidarie, beton vechi etc. aderenta este mai mare decat la folosirea procedeelor de lucru obisnuite.                          .

Permeabilitatea betonului si mortarului toreretat este mult mai mica din cauza ca el este mai dens, continand un procent mai mic de goluri decît betonul si mortarul obisnuit, ceea ce le face proprii a fi utilizate ca straturi de protectie hidrofuga la rezervoare de lichide, lucrari hidrotehnice etc.